Ezechiel 22:30 – “Caut printre ei un om care să înalțe un zid și să stea în mijlocul
spărturii înaintea Mea pentru țară, ca să n-o nimicesc; dar nu găsesc niciunul!”
Motto: „Omul când pierde integritatea, n-are ce să mai
piardă”.
Definiție: integritatea = calitate morală și sentiment al demnității, dreptății și conștiinciozității, care servesc drept călăuză în conduita omului; caracter onest; onestitate.
Într-o societate condusă și controlată de interese, șmecherii și politică, integritatea a ajuns ca floarea de colț, adică tot mai absentă din peisajul bisericesc.
Zilnic asistăm la o degradare totală a ceea ce înseamnă sfânt, pur sau imaculat, iar grotescul, derizoriul și parșivitatea au ajuns piesele de rezistență care își propun să stea la temelia lucrării lui Dumnezeu. Adevărul este că, într-un asemenea context, Dumnezeu este și va rămâne absent. Întrebarea pertinentă ce se naște este următoarea: Ce-i de făcut?
1. Asemeni fiului risipitor trebuie să ne “venim în fire”, dar nu în firea veche, păcătoasă, ci în acea a omului „nou”, a omului condus și controlat întru totul de Dumnezeu.
Trebuie ca realitatea întâlnirii noastre cu Hristos să fie autentică, vie și puternică,
nicidecum o poveste de seară spusă la gura sobei înainte de culcare.
2. Mesajul din Apocalipsa 2:5 “Adu-ți, dar, aminte de unde ai căzut; pocăiește-te și
întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi veni la tine și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui,
dacă nu te pocăiești” trebuie luat în serios, altfel riscăm să ne fi ostenit degeaba. Nimic nu
poate fi mai dureros decât ca la sfârșitul alergării noastre EL să ne spună: Depărtați-vă de
la Mine căci ați lucrat fărădelege. (Matei 7:23)
3. În ciuda nedreptăților zilnice și a pseudo-creștinismului, practicat de unii
„credincioși” sau pretinși lideri, ne rămâne o singură variantă, aceea de a aștepta răbdători
intervenția lui Dumnezeu. Soluția nu-i simplă, dar nici imposibilă. Exemplul lui Samuel,
Iov, Ieremia, Iosua și David ne este la îndemână ca încurajare, ca pildă și argument. Pentru
a reuși, însă, avem nevoie de răbdare, credință și tărie de caracter. Un lucru trebuie știut,
chiar dacă EL încă zăbovește, EL vine negreșit.
4. Strigătul Domnului prin profetul Ieremia din capitolul 7, primele 11 versete, ar trebui să ne dea de gândit. Amenințările și mustrările transmise prin tânărul profet nu sunt felul Lui de lucrare, ci ultima Lui soluție. Haideți atunci să lăsăm la o parte “nădejdile înșelătoare” și să ne apropiem cu sinceritate, cu dăruire și cu toată inima de Domnul.
Haideți să lăsăm compromisul și duplicitatea și să trăim conștienți de faptul că sunt zilele
de pe urmă. Haideți să lăsăm ca slava lui Hristos să se vadă în noi, iar viața noastră să fie un indicator spre împărăția lui Dumnezeu. Așa să ne ajute Dumnezeu. AMIN!
