Beniamin Crăciun / Curățirea

Mai aveau puțin și luau în stăpânire Canaanul, țara promisă.
Însă din cauza unei persoane, toată tabăra a stat pe loc șapte zile. O nimica toată pe lângă cei 40 de ani pierduți în pustiu. Tot din cauza răzvrătirii și a limbii neastâmpărate. Abia după vindecarea Mariei de lepră, poporul Israel a putut continua drumul. De câte ori nu batem și noi pasul pe loc azi, din cauza vreunui păcat izolat sau răspândit… Din cauza leprei care nu se vede cu ochiul liber…
Am vorbit în edițiile trecute despre gândul, ochiul și limba rea. Dacă ne-am verificat cu sinceritate am văzut cât de mult sau de puțin suntem afectați. Întotdeauna Dumnezeu constată, mustră, dar la urmă dă soluții pentru reabilitare, ridicare, curățire și vindecare.
În Levitic cuvântul “sfânt” apare de peste 80 de ori. Ni se arată caracterul sfânt al Domnului. „Fiți sfinți căci Eu sunt sfânt!”
Orice proces de curățire începe în primul rând cu mărturisirea păcatului. În vechime fiecare mărturisire trebuia însoțită de jertfă de sânge.
Astăzi, la fiecare mărturisire de păcat participă nevăzut sângele sfânt care a curs o dată pentru totdeauna. Sângele Lui ne curățește de orișice păcat. Pasul imediat următor este căința sinceră și renunțarea la păcat.
La proorocul Isaia care s-a recunoscut ca un om cu buze necurate, curățirea s-a făcut prin foc. A venit îngerul cu un cărbune aprins și i-a atins buzele. Rezultatul – nelegiuirea îndepărtată, păcatul ispășit. Abia apoi Isaia a intrat în slujbă. O asemenea terapie ne-ar fi și azi de folos, în special proorocilor.
Isus a atins limba surdomutului și ochii orbului cu scuipatul Său, vindecându-i instantaneu. Citim în Ioan 15:3 – “Acum sunteți curați din pricina Cuvântului”. Mulțumim, Doamne, pentru Cuvânt! Apocalipsa 3: 18 ne îndeamnă să ne luăm doctorie pentru ochi.
În Fapte 15:9 ni se spune ca Domnul le-a curățit inimile prin credință, iar 1Petru 1:22 spune că prin ascultarea de adevăr ne-am curățit sufletele prin Duhul.
Însă toate acestea vor rămâne vorbe de lemn dacă în noi nu arde dorința sinceră de curățire. Oare în mândria noastră am accepta ca Mântuitorul să ne atingă limba și ochii cu scuipatul Sfânt? Sau mai degrabă L-am întreba dacă Și-a adus mănușile de unică folosință… Domnul să ne ajute să ne smerim. Doar atunci această putere care iese din gura Domnului va avea efect creator și restaurator.
….și voi fi mai alb decât zăpada !

Păstrează ochii fără vină, o clipă nu-i lăsa furați,
Plutind pe valul greu de tină, stă nufărul ca o lumină,
Păstrează ochii fără vină, mereu pentru Isus curați.

Păstrează pentru El urechea, să n-o lași pradă nimănui,
O șoaptă, cea dintâi, străvechea, a smuls din Paradis perechea,
Păstrează pentru El urechea sfințită pentru glasul Lui.

Păstrează buzele curate, potir de rugi și de cântări,
Jertfind un trup mai sfânt ca toate Isus ne vrea ca nestemate,
Păstrează buzele curate să-L poți primi cu sărutări.

Păstrează inima ascunsă, să nu fi de săgeți răpus;
Sub pavăza cea nepătrunsă, sub stropi din coasta Lui străpunsă,